Despre taţi

December 12, 2013

de Ana Bortis, ilustratii Alina Andrei
primite pe TRIMITE CHESTII

 

Cand eram mica uram din tot sufletul meu aspiratorul.
Ma speria ingrozitor si incepeam sa urlu cand il vedeam sau (Doamne fereste!) auzeam.
Ani de zile, la fiecare doua zile, tata ma scotea la plimbare ca mama sa poata aspira in casa.
Inca mi-e frica de aspirator.

Din seria „mica si rasfatata”, refuzam sa mananc orice, daca nu imi era servit direct in gura, cu lingura sau furculita, dupa caz, si preferabil in compania unui joc atractiv. Ani de zile, cu rabdare, tata mi-a servit mancarea astfel. Ma punea sa inchid ochii si sa fac gura mare si mancarea aparea ca prin minune. Pana cand intr-o zi papilele mele gustative, in loc de biscuitii cu lapte si cacao, cu care se obisnuisera, au intalnit brusc si nedorit un carnat afumat. De atunci mananc singura.

Picam din pat. Tot timpul. Ma puneam la somn si ma trezeam pe jos.
De fapt, ma trezeam in brate la tata, care ma culegea de pe unde putea si ma punea inapoi la somn. Cu rabdare, de fiecare data. Nopti in sir.

Am crescut.
Pe la 13 ani, odata cu prima „mare iubire” au inceput certurile cu tata.
Continua si in zi de azi. Certurile cu tata, nu marea iubire.
Doar ca azi stiu ca noi oamenii, nu ne certam decat cu oamenii de care ne pasa multisor.

Am crescut.
Si de mai bine de 6 ani, tata face drumuri Resita- Cluj.
In 90% din cazuri, dus-intors, in aceeasi zi. Doar ca sa ma vada.
Sunt lungi si sunt obositoare.

Sunt trainer. Prin definitie, sunt mult pe drumuri. Tata nu doarme pana nu ajung la locatie.
Tata, desi rad de el mereu, ma suna de cam 4 ori la un drum de 5-6 ore. Si asta cand se abtine.

Am 25 de ani. Cand merg acasa si ies seara in oras, tata inca ma intreaba la ce ora ma intorc.
Pe vremuri, intrebarea asta intra in categoria „Si-asa a inceput cearta…”
Acum, mi-e drag de mor cand il aud. Dar nu-i spun asta, bineinteles.

Tata e cel mai punctual om pe care il cunosc.
Datorita lui ma simt groaznic de prost pentru fiecare minut intarziat undeva.
Si ce bine ca e asa.

Am ochii lui.
Si abia acum vad clar prin ei. Cu ei.
Acum vad cata dragoste sta in spatele fiecarui gest care poate m-a enervat vreodata. Am un tata care ma iubeste ca pe ochii din cap.
Neconditionat si fara sa fac nimic pentru asta.
E greu sa fii tata. Si putini reusesc.

Mai important insa, am realizat asta la timp.
Cat inca mai pot sa ii spun La multi ani.
Cat inca mai pot sa il chem la Cluj din senin, doar pentru ca mi-e dor de el.
Si el sa vina intr-o clipita.

Si asta e poate cel mai mare castig al meu pana acum, la 25 de ani.
Ca vad totul atat de clar, la timp.

N-aveti idee ce mult conteaza. Sa fie inca in timp.
Sau poate aveti. Cu atat mai mult.

La multi ani, tata.

 

Share on Facebook

Tags: , , , , , ,
Posted in FOLCLOR | No Comments »

Fug(im).

December 3, 2013

de Gratiela Plopeanu, ilustratie Ana Maria Coroi
primite pe TRIMITE CHESTII

Fug de el, că nu mă poate ajuta sa fiu mai bună.

Fug de ei, că îmi pun piedici la tot pasul şi nu au încredere în mine.

Fug spre ea, că mă eliberează de frustrări şi gânduri rele. Fug fără ţintă spre idei creative care, poate, îmi vor asigura viitorul profesional şi economic.

Fug de oamenii care fug, că poate într o zi ajung să nu mai fug atât de tare.

Fug de mediocritate, pentru că m-au învăţat că trebuie depăşită pentru a mă afirma. Fug şi de genialitate, că simt că aduce după sine egoism şi nelinişte.

Fug adesea să prind trenul care mă duce în fiecare zi la şcoală şi la muncă, să nu pierd firul studiilor şi să pot ajunge cineva (cu diploma) într o zi. Pentru că aşa se face.

Fug spre casă când mă cheamă dorul de cei care mă cunosc cel mai bine. Fug de acasă când simt că nu mă mai înteleg nici ei şi când e timpul să caut noi drumuri şi provocări.

Fug de timp, cu teama că mă ajunge din urmă şi mă întrece.

Fug desculţă prin iarba verde şi respir adânc aerul curat de munte, pentru că nu vreau să îmi uit rădăcinile.

Fug în pantofii cei mai incomozi până îmi fac răni, pentru că uneori trebuie să impresionez prin imagine.

Fug şi în papucii comozi de casă să duc gunoiul departe de noi.

Fug pe nisip spre mare să mă trezesc din amorţeala căldurii de august.

Fug pe pămâtul uscat al câmpului bunicilor să-i ajut să culeagă recolta tot mai puţină.

Fug de bine, pentru că uneori simt că nu-l merit. Fug de mine când simt că nu mă ajut deloc să fiu fericită.

Fug spre el, pentru că mă scutură serios când încep să mă pierd în mine.

Fug prin ploaie, că am citit undeva că nu te uzi aşa de tare.

Fug să prind semaforul în verde, pentru a nu fi nevoită să respir gazele toxice ale maşinilor oamenilor grăbiţi.

Fug prin oraşul mare, pentru că simt că mă sufoc printre oameni şi maşini.

Fug spre oraşul mic, la poalele muntelui şi la marginea mării, pentru că am obosit să fug de agitaţie.

Odată ajunsă aici, mă opresc. În sfărşit.

Share on Facebook

Posted in FOLCLOR | No Comments »

Momente dilatate: Vulnerabilii cautatori de liniste

December 1, 2013

de Alina Cretu, ilustratie Irina Bernaz
primite pe TRIMITE CHESTII

Citisem undeva ca daca te simti incomod atunci cand esti singur atunci compania nu e placuta. Adica tu, fata in fata cu tine, vrei sa scoti un tu din ecuatie, sa ramai doar cu unul si eventual, sa mai adaugi alte persoane, ca sa te poti evita cat mai abil. Adica doi de tu, in liniste, te apasa.

Liniste e cand iti asculti respiratia si iti rozi unghiile fara teama de a nu incomoda pe cineva (ceea ce ei numesc obicei inestetic sau care incomodeaza vizual dar care pentru tine inseamna urmatoarea respiratie sau ratiunea organica de a trai). Liniste e cand iti arunci ciorapii oriunde si nu te deranjeaza daca ei se deplaseaza sub pat si acolo raman pentru urmatoarele luni, urmatorii ani. Ai intelegere pentru ciorapii tai, ca doar sunt ai tai. Nu iti pui intrebari cum se deplaseaza sau in temeiul carei ratiuni.

Liniste este cand esti expus, dar fara sa te torni intr-o forma concreta, cu toate vulnerabilitatile, la vedere.

Esti vulnerabil cand stai in apa tacuta din cada – esti expus la gandurile celor care nu pot intelege ce cauti de fapt acolo – te cauti si ei te ameninta ca daca nu eliberezi camera de baie imediat, supusi fiind ei nevoilor lor biologice presante – imagineaza creaturi lucioase care sa te mestece lent, astfel incat ei sa se desfete cu suferinta ta.

Esti vulnerabil atunci cand iubesti pentru ca te oferi neconditionat dar esti primit numai daca te supui unor conditii. Sau esti primit, pur si simplu, a-conditionat, dar ti se impun conditii pe parcurs.

Cand incerci sa imbraci in cuvinte ceva care se zbate in tine si aproape ca ramai fara suflu daca nu impartasesti dar nicio fiinta nu are urechile sau/ si sufletul disponibile sa te recepteze, atunci esti in pericol de moarte – sau cel putin de suferinta cumplita. Esti vulnerabil fata in fata cu ignorantii.

Esti in pericol sa te pierzi cu totul cand casa e goala si vrei sa o umpli cu vise dar toti ceilalti dorm, consumand din propriul somn si tu nu ai niciun vis si esti macinat de nevoia de a avea vise sau visuri – oare ce sa alegi?

Se intampla uneori sa vrei sa gasesti liniste mai ales acolo nu este. Asa esti tu, te poti regasi doar in liniste – si nu faci decat sa faci ecou intr-o camera goala pana la refuz de fiinte miscatoare.

Frigiderul sta bine la locul lui; sa nu iti cauti linistea in el.

Esti in pericol sa te inghita, sa te manance altii cu totul atunci cand tu nu te mai suporti, nu te mai inghiti pe tine.

Daca servesti masa de pranz si mananci direct din pungile de cumparaturi, direct din ambalaje, cu toate preturile de supermarket puse intentionat la vedere, atunci consumismul societatii te consuma, se preocupa de vulnerabilitatile tale subtile si le inlocuieste cu lucruri lucioase, din care se confectioneaza oameni falsi in serie, care nu mai cauta liniste, care au nevoie de zgomot ca sa nu isi mai auda gandurile, ganduri care de altfel construiesc oameni autentici, capabili sa vietuiasca in liniste, care cauta linistea si isi perpetueaza specia vulnerabila de vulnerabili cautatori de liniste – in liniste.

Vulnerabilii.

Share on Facebook

Posted in FOLCLOR | No Comments »

Filosofia plecarii

November 29, 2013

de Mihai Cotea, ilustratie de Alexandra Floarea
primite pe TRIMITE CHESTII

Venin!
De ştiam să nu mai vin…
Tu m-ai secătuit din plin,
Venin…

Fetid!
În aer ace de acid
Mă doare, lacrima-i un chin
Palid.

Dur şi sonor!
Cum c-aş fi nerecunoscător.
Cunosc de ani al tău contor
Şi zbor…

Şi zbor, că doru-i apăsător
De pace, drag, de calm, de uşor.
Aici împins sunt de la spate
Să-mi văd de drum, să merg departe.

Filosofia-mi e un mod de a trăi,
Când viaţia-i anostă, ea-mi dă bucuria…
Călătoria!
Arta de a supravieţui.

E linişte, se aşterne praful.
Sub soare încă o zi comună,
El n-are inimă nebună.
De-acum altul îmi este glasul,
Pasul.

Share on Facebook

Posted in FOLCLOR | No Comments »

TATAIA lansează FOAIE VERDE pe CD. pe internet. pe aer.

October 8, 2013

Vrei să asculți FOAIE VERDE din nou și din nou? TATAIA l-a pus pe CD, l-a săltat pe youtube, vimeo și soundcloud pentru ca tu să poți cânta din colțul gurii ori de câte ori vrei. Ascultă-l aici www.soundcloud.com/tataia/sets/foaie-verde/s-iAXqw

Ce e FOAIE VERDE? Îți zice TATAIA.

La începutul verii doina contemporană și doina arhaică s-au întâlnit pe scena Teatrului Odeon din București într-un performace multimedia live cu Norzeatic, Grigore Leşe, Maria Balabaş, Andreea Novac, Mihai Balabaş, Răzvan Roşu, Aurelian Butnaru, Istvan Teglas, Ioana Marchidan, Zamfira Mureşan şi Gheorghe Butnaru; coregrafia a fost semnată de Andreea Novac, video Mihai Păcurar, conceptul şi regia Mihai Sibianu. Despre interpreţi la www.tataia.net/folclor/interpreti-foaie-verde

MIHAI SIBIANU: “FOAIE VERDE pleacă de la premiza că înainte de sunete și de culoare există în noi senzații și emoții pe care le împărtășim oriunde am fi pe lumea asta. Avem o bază comună, natura, societatea și instinctele primare sunt cele care ne-au facut să fim ceea ce suntem. Fie că e veche sau nouă, de la oraș sau de la sat, de natură, dragoste, suferință, bucurie și dor, doina face parte din codul genetic al românului. Cu FOAIE VERDE TATAIA face ce se pricepe mai bine, pune lumile astea împreună și produce folclor românesc contemporan.

Norzeatic: “Eu reprezint doina de cartier, ca să zic așa. Și omul de la oraș din bloc are durerile lui, le exprimă în 2013 și în felul ăsta. Am venit totuși cu niște lucruri mai sensibile din toată paleta noastră, am venit cu ceva la întâlnire. Am pornit de la ideea de doină și noi. E o alternare de sunet tradițional și sunet modern, dar întors cumva cu fața la tradițional. E o estetică veche versus una nouă.”

Grigore Leșe: “Tot mă întreabă lumea: bă, ce s-a întâmplat cu cultura asta tradițională, ce s-a face folclorul, ce s-a face dacă n-ar fi atâtea lălăite pe posturile de televiziune? Păi nu trebuie să fie atâtea lălăite pe posturile de televiziune, tre doar să ai inimă. Dacă tu gândești că-ți fac bine horele astea, bine, dacă nu, cauți alte muzici.”

TATAIA contribuie la schimbarea perspectivei asupra folclorului tradiţional, autentic şi să expune publicul unui spectacol complex, cu respect pentru rapsozi şi sunetul folcloric vechi. Promovăm cultura românească în țară și peste hotare și canalizăm atenția către folclorul autentic, nediluat de kitschul comercial.

Izvorul de înţelepciune care naşte improvizaţia şi emoţia nu trebuie pierdut sau uitat. Dincolo de melancolie mai există încă doină adevărată în România iar TATAIA o scoate la iveală. Doina arhaică și doina contemporană s-au întâlnit pe scenă, unite într-un ritm ritualic de toacă și mișcare.

LIKEwww.facebook.com/TATAIA.folclor
Ascultațiwww.soundcloud.com/tataia
Priviți - www.vimeo.com/tataia
Citiți - www.tataia.net

FOAIE VERDE este un proiect al asociaţiei Noi Facem Bine.
Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Albumul poate fi ascultat la www.soundcloud.com/tataia/sets/foaie-verde/s-iAXqw

Parteneri: Asociaţia culturală Grigore Leşe, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, Fundaţia pentru poezie Mircea Dinescu, Asociaţia Astra Film, Societatea de Cultură Dimitrie Gusti.

Mulţumiri: Marlene Stanciu, Grigore Leșe, Iulia Gorneanu, Maria Dinescu, Romeo Tălmaciu

Parteneri media: Radio Guerrilla, Realitatea.net, 9AM, Şapte Seri, Cărtureşti, Port.ro, Cooperativa Urbană, Cooperativa Tradiţională, Feeder, Liternet, Think Outside The Box, IQads, BeWhere, The Institute, Zeppelin,  Revista de Povestiri, România Pozitivă, Veioza Arte, Sub25, HipMag, WebCultura, Neaparat.

Asociaţia NOI FACEM BINE

Într-un spaţiu în care sunt promovate excesiv non-valorile, iar cultura autohtonă este pusă la colţ de cea occidentală cu plăcuţa “nişă” in braţe, principalul scop al asociaţiei este încurajarea şi promovarea producţiei culturale româneşti pe plan naţional şi internaţional. NOI FACEM BINE conectează moştenirea culturală cu modalităţile de exprimare contemporane și contribuie la crearea şi răspândirea unui curent de opinie favorabil culturii româneşti.

Share on Facebook

Posted in FOLCLOR, INPROGRAM, MUZICA | No Comments »

KraftMade. Să dăm putere mâinilor

September 30, 2013


sucitor de poveste din colecția Soxen de Agnes și Ileana, împreună cu Marcel, Viorica, Rodica, Nicușor și Uwe.

KraftMade este o rețea de meșteșugari și creativi din România care doresc să integreze în viața de zi cu zi abilități și tehnici tradiționale provenite din patrimoniul cultural național. Realizat în colaborare cu asociația SOXEN, TATAIA dă astfel imbold unui nou proiect de promovare și dezvoltare sustenabilă a folclorului românesc autentic.

Respectăm tradiția. Suntem pasionați de meșteșug. Credem în lucrurile făcute bine. Adunăm magia poveștilor și suntem vrăjiți de atenția la detalii. Dăm putere comunităților și creăm sustenabilitate. Credem că diversitatea și complexitatea tradiționalului trebuie să fie mână în mână cu designul. Pentru că mâinile sunt instrumentul celor mai sofisticate operațiuni și pentru că vrem să dăm mai departe înțelepciunea din străbuni am creat rețeaua KraftMade.


broderie cu burghiul pe lemn din colectia Soxen de Agnes și Ileana, împreună cu Marcel, Viorica, Rodica, Nicușor și Uwe.

KraftMade (www.kraftmade.ro) dă putere mâinilor talentate. Conectăm meșteșugarii cu piețe noi și readucem în prim plan meșteșugul ca utilitate, nu doar ca artizanat. La noi poți să produci orice, de la obiecte de utilitate, la decorațiuni și mobilier, chiar și colecții sau obiecte semnate de designeri. Echipa KraftMade îți recomandă meșteșugarul potrivit pentru ideea ta și te ghidează pe parcursul întregului proces, de la poveste și materie primă la produsul finit.

Am făcut echipă bună cu designeri români și am produs prima colecție. Colecția Soxen este inspirată din patrimoniul cultural săsesc, ca un semnal de alarmă pentru dispariția unei culturi vechi de 900 de ani. Semnată de Ileana Sebe și Agnes Lukacs, colecția a putut fi văzută într-un eveniment destinat specialiștilor la HUB Talks www.bucharest.the-hub.net/event. Am lucrat împreună cu cinci meșteșugari de pe Valea Hârtibaciului și împrejurimi, oameni aleși pe sprânceană, care sunt și primii meșteșugari invitați să facă parte din rețeaua KraftMade: Nicușor (tâmplar), Uwe (sculptor), Rodica (țesătoare), Viorica (broderie, dantele) și Marcel (pielar).


cuier din familia sucitoarelor, colectia Soxen de Agnes și Ileana, împreună cu Marcel, Viorica, Rodica, Nicușor și Uwe.

Un proiect al Asociației NOI FACEM BINE, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, realizat în parteneriat cu Asociația Soxen, Asociația Mioritics, HUB Bucharest, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească Emil Sigerus, Global Center for Cultural Entrepreneurship. Mai multe informații pe www.kraftmade.ro și www.facebook.com/kraftmade

Într-un spaţiu în care sunt promovate excesiv non-valorile, iar cultura autohtonă este pusă la colţ de cea occidentală cu plăcuţa “nişă” in braţe, principalul scop al asociaţiei NOI FACEM BINE este încurajarea şi promovarea producţiei culturale româneşti pe plan naţional şi internaţional. Contribuim activ la crearea şi răspândirea unui curent de opinie favorabil culturii româneşti.

Scopul asociației SOXEN este prezervarea și dezvoltarea culturii săsești în România. Vrem să ne bucurăm de spiritul și cultura sașilor nu doar în muzee, ci live, tangibil, lângă noi, printre noi, actual și contemporan. Este despre supraviețuire și transfer, despre includerea valorilor, memoriei și influențelor în cultura vie.

payday loan aurora

Kraftangels: TATAIA, Radio Guerrilla, Igloo, Zeppelin, The Institute, ForbesLife, Think Outside the Box, Cărturești, Veiozaarte, IQads, România Pozitivă, Webcultura, Sub25, Cooperativa Urbană, Cooperativa Tradițională, Adelaparvu, Placerileluinoe, Hipmag, Revista de Povestiri, Visuell, Moodboards, Vickipedia, Deco si Eco.

www.kraftmade.ro
www.facebook.com/kraftmade

Share on Facebook

Tags: , , , , , ,
Posted in FOLCLOR | No Comments »

FOAIE VERDE

June 17, 2013

CUVINTE, DOR. DOINĂ ȘI MIȘCARE

Miercuri, 26 iunie, ora 20.00, la Sala Studio a Teatrului Odeon, TATAIA şi Asociaţia Noi Facem Bine prezintă FOAIE VERDE. Un performance multimedia live, într-o unică reprezentaţie ce va fi înregistrată pe suport audio. Intrare liberă, în limita locurilor disponibile.

Norzeatic, Grigore Leşe, Maria Balabaș, Andreea Novac, Mihai Balabaş, Răzvan Roşu, Aurelian Butnaru, Istvan Teglas, Ioana Marchidan, Zamfira Mureşan și Gheorghe Butnaru

Coregrafie Andreea Novac
Video Mihai Păcurar
Concept şi regie Mihai Sibianu

FB event: https://www.facebook.com/events/475063849239274/

Ce se întâmplă când pe aceeaşi scenă se întâlnesc doinaşi autentici, Norzeatic, Grigore Leşe, Maria și Mihai Balabaș şi interpreţi de dans contemporan? După cum v-a obişnuit, TATAIA face spectacol şi cântă din colţul gurii „Foaie verde”.

Izvorul de înţelepciune care naşte improvizaţia şi emoţia nu trebuie pierdut sau uitat. Dincolo de melancolie şi youtube, mai există încă doină adevărată în România, iar TATAIA o scoate la iveală. Doina arhaică și doina contemporană se întâlnesc pe scenă, unite într-un ritm ritualic de toacă și mișcare.

Publicul va simți și va trăi doina într-un spectacol multimedia, live, cu interpreți autentici aleși pe sprânceană. Zamfira horăște, Răzvan Roșu mânuiește iscusit tulnicul și fluierul, iar Aurelian şi Gheorghe Butnaru, tată și fiu, sunt printre ultimii cimpoieri arhaici din România. În bătaia de toacă a lui Grigore Leșe dansatorii Andreea Novac, Ioana Marchidan și Istvan Teglas descătușează energie și emoție, iar poezia înțeleaptă a lui Norzeatic și lirica senzorială a Mariei și a lui Mihai Balabaş creează parabola între vechi şi nou, între urban şi rural, între dor şi fericire, între micro şi macrocosmos.

Despre interpreți http://www.tataia.net/folclor/interpreti-foaie-verde/

TATAIA doreşte să contribuie la schimbarea perspectivei asupra folclorului tradițional, autentic și să expună publicul la un spectacol complex, cu respect pentru rapsozi şi sunetul folcloric vechi. În contextul în care publicul şi profesioniştii deopotrivă devin din ce în ce mai interesaţi de surse folclorice autentice şi, prin acest lucru, de delimitarea identităţii lor culturale într-o lume globalizată, TATAIA captează şi canalizează atenţia către folclorul autentic, nediluat şi neatins de kitsch-ul comercial.

Foaie Verde este un proiect al Asociaţiei Noi Facem Bine.
Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Parteneri: Asociația culturală Grigore Leşe, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, Fundaţia pentru poezie Mircea Dinescu, Asociaţia Astra Film, Societatea de Cultură Dimitrie Gusti.

Mulțumiri: Marlene Stanciu, Iulia Gorneanu, Masha Dinescu, Romeo Tălmaciu.

Parteneri media: Radio Guerrilla, Realitatea.net, 9AM, Şapte Seri, Cărtureşti, Port.ro, Cooperativa Urbană, Cooperativa Tradiţională, Feeder, Liternet, Think Outside The Box, IQads, BeWhere, The Institute, Zeppelin, Revista de Povestiri, România Pozitivă, Veioza Arte, Sub25, HipMag, WebCultura, Neaparat.

Pentru informații scrieți la contact@tataia.net

Asociaţia NOI FACEM BINE

Într-un spaţiu în care sunt promovate excesiv non-valorile, iar cultura autohtonă este pusă la colţ de cea occidentală cu plăcuţa “nişă” in braţe, principalul scop al asociaţiei este încurajarea şi promovarea producţiei culturale româneşti pe plan naţional şi internaţional. Contribuim activ la crearea şi răspândirea unui curent de opinie favorabil culturii româneşti.

Asociaţia NOI FACEM BINE conectează moştenirea culturală cu modalităţile de exprimare contemporane. Suntem un colectiv format din oameni din medii diverse: scriitori şi critici, oameni de film şi de teatru, jurnalişti, publicitari, designeri, liber-profesionişti, graficieni şi artişti de toate soiurile, oameni care au ceva de spus în domeniile în care activează.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale asociaţiei NOI FACEM BINE este revista culturală TATAIA şi evenimentele culturale conexe ale acestei platforme. Conținutul TATAIA este în majoritatea sa creat special pentru revistă și funcționează ca o colecție de proiecte artistice pentru fiecare număr în parte. Astfel, scriitori și jurnaliști colaborează cu ilustratori, muzicieni și teatrologi, dezvoltă concepte împreună cu artiști vizuali, sesiunile foto și materialele video sunt create cu aportul unor categorii diferite precum designeri, artisti digitali, scenografi, regizori, etc., necesitând un aport maxim de resurse creative și organizatorice, acordând echipei noastre credit pentru dezvoltarea unor proiecte multidisciplinare complexe, de la concept la producție.

 

Share on Facebook

Tags: , , , , , , , , , ,
Posted in FOLCLOR, INPROGRAM | No Comments »

Interpreti FOAIE VERDE

June 16, 2013

Ce se întâmplă când pe aceeaşi scenă se întâlnesc doinaşi autentici, Norzeatic, Grigore Leşe, Maria și Mihai Balabaș şi interpreţi de dans contemporan? După cum v-a obişnuit, TATAIA face spectacol şi cântă din colţul gurii „Foaie verde”.

Izvorul de înţelepciune care naşte improvizaţia şi emoţia nu trebuie pierdut sau uitat. Dincolo de melancolie şi youtube, mai există încă doină adevărată în România, iar TATAIA o scoate la iveală. Doina arhaică și doina contemporană se întâlnesc pe scenă, unite într-un ritm ritualic de toacă și mișcare.

NORZEATIC
Poet urban, unul dintre cei mai inspiraţi rapperi români ai noului val, cu mult mai „filozofic” decât majoritatea predecesorilor, Norzeatic, “interpret şi traducător al limbajului tuturor florilor, şi al binelui şi albinelor”, “omul care transformă gândurile universale oculte în rândurile sale multe”, s-a remarcat la mijlocul anilor ’90 sub numele Vexxatu’ Vexx, activând în proiecte precum Sindicatul R.A.N./S., Methadon 3000 sau Blanoz. A avut colaborări pe scenă sau în studio cu numeroşi artişti de hip hop, jazz, muzică experimentală sau electronică.

Din 2001, activează  alături de Khidja (duo-ul DJ Rusu-DJ Flore) în formula două platane şi un microfon sau cea de live band. În paralel, Norzeatic a dezvoltat un proiect solo, apărând în recitaluri a capella sau cu producţie instrumentală proprie. În 2012 a lansat albumul de debut solo – “Exerciţii pe ritm de pace”. Concertele sunt susţinute cu instrumente electronice (samplere, sintetizatoare, efecte) programate live, pe fundalul cărora Norzeatic recită texte rap/spoken word, sau în formula live band, cu instrumentiști din trupa Avant’n'Gard.

GRIGORE LESE
Născut în 1954 în satul Stoiceni din Ţara Lăpuşului – Maramureş, Grigore Leşe este printre cei mai importanți etnomuzicologi din România. A studiat fagotul la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, din Cluj-Napoca şi este doctor în Muzică și profesor asociat al Universităţii București (Facultatea de Litere) unde predă cursul de etnomuzicologie și al Universității de Muzică București. Repertoriul lui este constituit din melodii vechi, provenind din folclorul autentic al zonei natale și marcând evenimente importante din viața omului.

Din 1990 si până în prezent, a susţinut zeci de spectacole pentru promovarea folclorului românesc autentic în ţară şi în întreaga lume. Dintre cele mai importante amintim participarea la Festivalul Smithsonian’s Folk Live,  Washington, SUA (1999), Festivalul Montmartre, Paris (2002), turneul de concerte din Germania (2002), Aşteptând Crăciunul, Olanda (2003). În 2004, reprezintă România la Olimpiada Culturală de la Atena, Grecia, iar în 2005 la Expoziţia Mondială de la Aichi, Japonia.

În 2004, a organizat prima tabără de etnomuzicologie pentru studenţii Universităţii Bucureşti, iar în 2008 a iniţiat proiectul Ultimii rapsozi la Institutul Cultural Român, proiect ce constă în întâlniri lunare ale publicului urban cu muzica tradiţională din vatra satului. A publicat articole în revista La Drum, a realizat emisiuni la Radio România Actualităţi şi Radio România Cultural şi a pus în scenă spectacolul Drumul (ritualuri de trecere) la Teatrul Andrei Mureşan din Sf. Gheorghe. La Ateneul Român a susţinut concertul de gală Grigore Leşe şi Ultimii Rapsozi.

MARIA BALABAȘ
Maria Balabaş este muziciană și jurnalistă, moderatoare a emisiunii Dimineața crossover de la Radio România Cultural. Este membră fondatoare a colectivului artistic Avant’n’Gard şi a susţinut performance-uri solo în Antwerp, Bruxelles, Rotterdam, Bucureşti etc. Creaţiile sale de radio şi sound art au fost difuzate de Resonancefm din Londra, Radio Zero din Lisabona şi Radio Campus din Bruxelles. Apare pe compilația Framework 250 și a realizat instalații sonore pentru Explore Dance Festival (2012) și Institutul Francez București. Piesa La madeleine sonore, realizată în colaborare cu Mihai Balabaș și Nicolas Triboi, a fost selectată pentru ediția 2013 a festivalului Helicotrema, Italia.

MIHAI BALABAŞ
Mihai Balabaş este un talentat violinist și chitarist, activ deopotrivă pe scena simfonică şi pe cea alternativă și underground. Colaborează cu trupe şi artişti precum Byron, Norzeatic, duo-ul de producători Khidja, Mircea Florian şi este membru al formaţiilor Bucium, Abis şi Trei Parale. Mihai îşi dezvoltă pe deplin talentul de improvizator şi de designer sonor în colectivul Avant’n’Gard, unde este membru fondator. Pentru festivalul Jazz in Church (2013) a organizat orchestra care a cântat împreună cu pianistul elvețian Nik Bärtsch. Lucrează în prezent la primul album solo.

ANDREEA NOVAC
Andreea Novac este interpret şi coregraf. S-a născut în 1981. A studiat Psihologia la Universitatea Bucureşti, iar în 2008 a absolvit UNATC, secţia Coregrafie. Între 1999 – 2003 se ocupă de proiecte de cercetare în domeniul psihologiei şi face practică de specialitate ca psiholog. Din 2003, după ce intră la UNATC, trece printr-un număr important de stagii de pregătire şi ateliere de dans contemporan. Din 2005 începe sa creeze propriile piese – “Aici totul e diferit”, “B-26-Dans”, “Corp şi anti – Corp”, “Aici, acum, “Dance a playful body”, “Pretend we make you happy”, “On tenderness” – pe care le prezintă pe scene naţionale şi internaţionale.

Beneficiază de burse şi rezidenţe în străinătate (Italia, Marea Britanie, Olanda, Luxemburg, Austria, Ungaria), burse pentru cercetare asupra mişcării în Italia şi este o obişnuită a atelierelor de dans contemporan din cadrul festivalului Impulstanz Viena. Din 2006 participă ca interpret sau coregraf în festivaluri şi proiecte europene – Explore Dance Festival, Europe in Motion, Romanian Showcase, ArtistNe(s)t – International Contemporary Dance Festival, Romanian Dance Platform, Moving Romania, Dance. Movement. Theatre.

Din 2008 este profesor invitat pentru a susţine cursuri şi ateliere de dans contemporan în cadrul Centrului Naţional al Dansului Bucureşti, Fundaţia Calea Victoriei, Attitude Balet Studio. Este cercetător în cadrul programului “resources/reSourcing–critical platform” şi “What to affirm, what to perform?” – Centrul Naţional al Dansului Bucureşti. Creează coregrafie pentru film şi teatru.

ISTVAN TEGLAS
„Istvan Teglaş mi-a inspirat o sinteză aproape perfectă între esenţa artei actorului – constând într-o sinceritate dată de extragerea celui mai potrivit sens al cuvintelor complet interiorizate – şi materializarea mesajului în corp”. (Gina Şerbănescu)

A absolvit cursurile Universităţii de Artă Teatrală din Târgu Mureş. Între 2004 şi 2005 a activat ca actor al Teatrului de Stat din Timişoara, iar în 2005 şi 2006 a făcut parte din trupa Studioului M din Gheorgheni. Actor la Teatrul Odeon din Bucureşti, Istvan face roluri memorabile în Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită, Epopeea lui Ghilgamesh, Viaţa e vis sau în spectacolele de dans D’ale noastre, Dance a playful body, Pretend we make you happy. A lucrat sub bagheta unor coregrafi precum Vava Ştefănescu, Andreea Novac, Răzvan Mazilu, Gigi Căciuleanu, şi a unor regizori de marcă: Mihai Măniuţiu, Dragoş Galgoţiu, Radu Afrim. Spune despre sine că „a început să danseze pentru a elimina tot ce-i negativ din el şi că a ajuns la teatru pentru că era singura modalitate de a-şi păstra legătura cu sufletul”.

IOANA MARCHIDAN
În 2005, a absolvit Academia de Teatru şi Film Bucureşti, secţia Coregrafie. Începand cu anul 2004, semnează coregrafia spectacolelor de teatru ale companiei D’AYA: Un spectacol de teatru de Aureliu Manea, Scaunele de Eugen Ionescu, Dragostea dureaza 3 ani şi Hell. În 2006, este coregraful spectacolului muzical Jesus Christ Super Star, în regia lui Adrian Pintea. Au urmat proiectul vizual T_A_K_E_S, Călătoria după Pescăruşul Johnatan Livingstone de Richard Bach – la Teatrul Mihai Eminescu Botoşani, Romeo şi Julieta de William Shakespeare – la Teatrul Nottara Bucureşti, Saka – spectacol realizat de trupa Sensor. A participant la numeroase workshopuri internaţionale precum cel susţinut de coregraful Michael Schumacher în Amsterdam. La masterclass-ul susţinut de coregrafa Cheryl Therrien a primit certificat în tehnica Merce Cunningham.

Dintre spectacolele în care a performat ca interpret amintim: People facing dance & changes, Orfeu şi Euridice, regia Alexandru Darie, Oui Ba Da şi Nesomn – CNDB, Viaţa e vis, regia Dragoş Galgoţiu – Teatrul Odeon, D’ale noastre, regia Gigi Căciuleanu – Teatru Naţional I.L. Caragiale Bucureşti.

RĂZVAN ROŞU
Îşi spune „ultimul tulnicar”. S-a născut în Satu Mare, dar rădăcinile îi sunt în Munţii Apuseni. Tulnicul i-a atras atenţia prin intensitatea lui. Este greu de descris ce simte atunci când cântă la tulnic. „Încerc să mă ţin cât mai mult posibil de tema de casă pe care mi-a dat-o Grigore Leşe, aceea de a da semnale la fiecare răsărit de soare şi la fiecare asfinţit. Momentul când se îngemănează ziua cu noaptea este unul magic, iar sunetele tulnicului te duc cu gândul la ancestral. Întreaga acţiune are ceva ritualic în ea. Chemările de tulnic au fost secole de-a rândul singurul mijloc prin care locuitorii cătunelor atât de risipite ale Ţării Moţilor îşi transmiteau diferite mesaje. Acum este pe cale de dispariţie”.

Absolvent al secţiei de Etnologie a Universităţii Babeş Bolyai, îşi doreşte să creeze o echipă puternică de cercetare, cu ajutorul căreia să caute prin sate urme de spiritualitate românească şi să le consemneze pentru posteritate, dar şi să îndrepte lucrurile, acolo unde s-au “contaminat” de influenţe străine sau prost gust. Momentan cercetează, pe cont propriu, mai multe comunitaţi tradiţionale din Transilvania, româneşti şi minoritare, fiind impresionat de informaţiile inedite şi oamenii deosebiţi pe care îi întâlneşte.

ZAMFIRA MUREŞAN
„M-am născut în 1977 şi am crescut în Cupşeni, o comunitate agrară din Ţara Lăpuşului unde relaţia oamenilor cu pământul era una specială, viaţa tuturor gravitând în jurul muncilor câmpului.

Am învăţat horile din copilărie, ascultând femeile care horeau la sapă sau la fân. De horit, le-am horit mai târziu, când le-am simţit. Le horesc şi azi, când simt nostalgia locurilor de unde am plecat, dar şi a unui mod de viaţă pe care nu-l regăsesc când mă întorc acasă. A apus!

Am avut privilegiul de a colabora cu maestrul Grigore Leşe de la care am învăţat lucruri uimitoare despre cultura rurală, dânsul fiind şi cel care mi-a dat curajul să urc pe scenă. Am participat împreună la multe concerte şi festivaluri, în ţară şi străinătate: Festivalul Miguel Bernal Jimenez de la Morelia, Mexic; Muzeul Muzicii din Stockholm; Expo Mondial 2010 – Shanghai, ocazii cu care am observat impactul internaţional al doinei”.

AURELIAN şi GHEORGHE BUTNARU
Cimpoier autentic, Aurelian Butnaru mânuiește unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale. A debutat ca intrepret în 1956. La 12 ani şi-a confecţionat singur primul cimpoi improvizat dintr-o carabă de soc şi o ancie din trestie cu 6 găuri. A învăţat rapid să cânte de la bătrânii satului. Cimpoierul de la Perieni – Vaslui atrage și prin costumație, dar și prin povestea lui de viață: a fost mult timp păstor de oi și este printre puținii constructori de cimpoaie din România, dar și un foarte bun interpret.

Născut în 1976, cel mai mic dintre cei şapte fii ai lui Aurelian, Gheorghe este singurul din familie care moşteneşte acest obicei păstoresc de la tatăl său. La 10 ani a reuşit să reproducă, după auz, prima piesă instrumentală accesibilă vârstei. La 15 ani, alături de maestrul Aurelian Butnaru, a confecţionat şi primul său cimpoi.

 

TATAIA doreşte să contribuie la schimbarea perspectivei asupra folclorului tradițional, autentic și să expună publicul la un spectacol complex, cu respect pentru rapsozi şi sunetul folcloric vechi. În contextul în care publicul şi profesioniştii deopotrivă devin din ce în ce mai interesaţi de surse folclorice autentice şi, prin acest lucru, de delimitarea identităţii lor culturale într-o lume globalizată, TATAIA captează şi canalizează atenţia către folclorul autentic, nediluat şi neatins de kitsch-ul comercial.

Foaie Verde este un proiect al Asociaţiei Noi Facem Bine.
Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

 

Share on Facebook

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
Posted in FOLCLOR, INPROGRAM | 14 Comments »

Dumbrava Minunata

April 18, 2013

de George Stefan Nita, ilustratie de Loreta Isac
primite pe TRIMITE CHESTII

Din mila industriei sfântul întreprinderilor
împarte foiletoane înghițitorilor de săbii
despre adevărul prim și stările lui interioare
de rang superior

Din mila industriei taumaturgi moderni
agață rufe în galerii de artă
ca într-un jgheab național palpându-și
glanda pineală cu buricele degetelor
comportament degajat, firesc străpungerii
dintr-o lovitură a mecanicilor lumii

Corpul defect în continuă schimbare
ca o prelungire a celor mai interesante
păreri despre natură
sau urletul din această pădure singură
până și industria se teme să nu-și găsească
sfârșitul între două bătăi de palme

Din mila industriei marele prim
înghițitor de săbii verifică tipografiile
și uzinele microcosmosului prin teorii complicate
despre productivitate menite să nasca iubire
până și în sufletul mecanizat al unui purice

Din mila industriei la amiază
ni se îngăduie să ne uităm
unul la altul o jumătate de oră

 

Share on Facebook

Tags: , , , ,
Posted in FOLCLOR | No Comments »

Welcome to Allan Dalla/s World!

April 17, 2013

O lume vazuta prin caleidoscop
Roteste-l si se schimba tot

text si ilustratie de Allan Dalla
primite pe TRIMITE CHESTII

Puff Puff Pass. Odata aterizat in tara cu forma de peste, imi dau seama ca lucrurile in aceasta tara stau putin altfel fata de restul planetei, poate chiar de-a-ndoaselea. Odata constientizata viata de zi cu zi care trebuie suportata cu compromisuri, din motive mai mult sau mai putin politice, Michelangelo imi da o mana de ajutor.

 

Kitsch-Land. A doua zi ma trezesc brusc intr-o realitate cruda, unde binele si raul locuiesc in aceeasi camera, unde obiectele kitschioase zambesc tablourilor spirituale, unde oamenii arunca bani in fantana sa-si atraga norocul, unde obiceiurile proaste devin o obisnuinta, unde televizorul reprezinta singura referinta.

 

Graffiti pe paine. Imi iau micul dejun, acelasi graffiti pe paine, cu paine alba-neagra. Ca desert savurez marul lui Magritte folosindu-ma de teapa, mai nou insangerata, din centrul Bucurestiului.

 

Pawn of society. Inca ma mai intreb daca am un rost sau nu, de fiecare data cand imi privesc umbra, nu-mi dau seama daca exista sau nu, sau poate nu detin pamant pentru umbra mea. Un singur lucru e clar, suntem doar niste pioni cu drepturi furate.

 

Sfinx experience. Astazi am ajuns in Bucegi sa-mi adun creerii, unde Sfinxul arata din ce in ce mai rau. Probabil din cauza oamenilor care sunt din ce in ce mai morti spiritual.
Ca prin minune,’Cineva’ face ca pentru prima data in viata ‘Pietrei’, sa-i faca cunostinta cu vecinele: Babele.
Colegii mei si-au luat treaba in serios cautand vinovatul. Am fost impresionat si am facut o poza.
Da, eu sunt ‘politistul spiritual’ care a surprins momentul.

Share on Facebook

Tags: , , , , , , , , , , ,
Posted in FOLCLOR, VIZUAL | No Comments »