Posts Tagged ‘ poveste ’

Odiseea umana 2984

March 31, 2013

de Gruia Dragomir
ilustratii de Constantin Malmare primite pe TRIMITE CHESTII


O mulțime de capete rotunde și frumoase se strânsese în jurul bătrânului cimpanZeu. Așteptau ordonate și cuminți, fără să scoată un sunet, fără să facă vreo mișcare. Cimpanzeul cu blană grizonată și rară nu se grăbea. Mânca tacticos alune în coajă. La intervale fixe, cimpanZeul repeta ca pentru el: “A fi sau a nu fi. A fi om sau a nu fi maimuță. A fi maimuță sau a nu fi om. Care e întrebarea?” CimpanZeul era atât de bătrân încât nu i se putea spune cu exactitate vârsta, nici chiar de către un expert. De fapt, el era singurul expert. Singurul care știa poveste. Și, dacă aveai răbdare, din când în când o puteai auzi în întregime, în toată înțelepciunea și absurditatea ei. Pe o voce caldă și gravă, cimpanZeul începe:

“Omenirea nu a fost întotdeauna atât de norocoasă.
Cu aproape un secol în urmă, oamenii nu reușeau să dezlege cu ușurință misterele din ei înșiși.
Nici nu puteau să le spună pe nume celor cincizeci și trei de porți ale sufletului.
Religiile de doi bani erau în floare.
Omenirea, neștiutoare în privința adevărurilor care se află în străfundurile fiecărei ființe umane, privea în afară, înainta mereu spre exterior. Ce spera omenirea să afle în înaintarea ei exterioară era cine anume era responsabil de întreaga creație și care era sensul întregii creații.
Omenirea își împingea cercetașii mereu spre exterior, tot mai spre exterior. Până la urmă, i-a aruncat în spațiul cosmic, în marea incoloră și imponderabilă a exteriorității infinite.”

Întotdeauna cimpanZeul începea povestea cu acest citat dintr-o carte dată uitării cu mult timp în urmă (Sirenele de pe Titan, Kurt Vonnegut). De fapt, care fusese arsă împreună cu toate cărțile din toate bibliotecile lumii. Arsă pe DVD-uri, apoi pe minihardisk-uri, micro servere și, într-un final, pe nano stick-uri de memorie care și acum se aflau pe undeva pe sub o piatră, sub o unghie, în crăpătura unui geam. Doar că nu se știa sub care piatră, unghie sau în care crăpătură de geam, pentru că într-o clipă de neatenție, Marele Bibliotecar deschisese fereastra Bibliotecii Omenirii, o încăpere de ¾ , și o rafală de vânt le-a împrăștiat cine știe unde.

“La început, după ce omul s-a ridicat pe două picioare și a numit acest lucru eVoluție, s-a întrebat de ce este atât de diferit de restul viețuitoarelor de pe Pământ. Dar înainte să ajungă la această întrebare, au existat alte 1.076 de întrebări pe care și le-a pus și la care a reușit să-și răspundă inventând pe rând focul, roata, religia. Fiecare nouă invenție i-a făcut pe oameni să privească spre alte orizonturi, spre alte întrebări, iar răspunsurile au fost depozitate, pe rând, într-un loc de preț, un loc care purta numele de tehnologie. În acest timp, celelalte viețuitoare, care cunoșteau răspunsul pe care oamenii îl căutau cu atât de multă disperare, s-au făcut că nu înțeleg, că vorbesc limbi străine urechilor umane și au preferat să privească totul ca pe un spectacol, ca pe o punere în scenă. Asta până când nu au mai înțeles nici ele nimic, dar atunci era prea târziu, pentru că nimeni nu le mai asculta, oricât de mult strigau răspunsul și oricât de mult îi rugau pe oameni să se oprească din căutarea lor fără sens, numită și tehnologie.”

CimpanZeul oftează, face o pauză. Apoi reia:

“Urmează o poveste lungă și complexă, plină de detalii și cruzime. Ați face bine să vă așezați comod, să vă hidratați și să vă înarmați cu răbdare. Un an o să îmbătrâniți aflând odiseea omenirii, de când aceasta s-a ridicat pe două picioare și până în anul 2984.”

Nu este o poveste ușor de ținut minte, dar cimpanZeul nu este un simplu cimpanzeu. Poate că înainte oamenii testau creme de mâini și pastile pentru mătreață pe cimpanzei, bineînțeles, în numele tehnologiei. Dar de această dată, omenirea a avut grijă să-l înzestreze cu răspunsuri, cu memorie și cu o personalitate care să nu plictisească și să nu îmbătrânească, printr-un proces care a fost numit Accident.

După două luni de povestit cronologic, povestea suna așa:

“Pentru că oamenii nu puteau să-și explice viața, au inventat timpul. Dar acest lucru nu a făcut decât să-i îmbătrânească și mai mult. Cu fiecare zi, oră, minut care trecea, ei mureau câte un pic mai mult. Un pic mai repede. Această invenție i-a pus față-n față cu moartea. Un adevăr crud și care i-a speriat într-atât, încât și-au folosit imaginația pentru a inventa lumi dincolo de moarte, divinități care domnesc peste aceste lumi, ficțiuni care i-au dus pe drumuri total greșite. Pentru a nu se mai privi tot timpul în ochi cu moartea, au inventat cultura. După cum o să vedeți și la capitolul 123, peste o lună și jumătate de povestit, oamenii au inventat și un recipient în care să închidă timpul, iar această tehnologie au numit-o: ceas.”

Citeste mai mult »

Share on Facebook

Tags: , , , , , , , ,
Posted in DE CITIT, FOLCLOR | No Comments »

TATAIA#2

November 25, 2010

Aici poti sa rasfoiesti un sample din TATAIA#2.

Varianta intreaga in format tiparit, de tinut in mana sau pe noptiera se poate gasi in retelele Carturesti, Inmedio, Relay, RKiosk si in locatii alternative.

Un proiect NOI FACEM BINE

Cu participarea extraordinara:

Ada Milea, Adrian Sandu, Alexandra Maftei, Alexandru Ciubotariu, Alexandru Mildner, Ana Agopian, Ana Câmpeanu, Ana Elefterescu, Andra Ene, Andra Matzal, Andreea Chirica, Andrei Dombrovschi, Andrei Ivanescu, Andrei Nastase, Anna Florea, Barnabas Vetro, Bertha Liebovich, Bogdan Georgescu, Bogdan Neagu, Bogdan Stânga, Carmen Vidu, Cezar Radica, Cosmin Florea, Cosmin Nasui, Cosmin Neaga, Cristi Neagoe, Dana Anghel, Dan Piersinaru, Dan Raul Pintea, Delia Oniga, David Burlacu, Dragos Butca, Edith Lazar, Eveline Iancu, Even Steven, Flaviu Moldovan, Geosab, Ileana Cecanu, Ioana Cristina, Ioana Moldoveanu, Ionut Iancu, Irina Bako, Iudith Ardeleanu, Jean-Lorin Sterian, Laura Iancu, Laura Panait, Lazar Grumberg, Luca Dinulescu, Lucia Bergfeld, Luoana Virjoghe, m. Dutescu, Madeleine egghead mannequin, Maria Balabas, Marla, Medi Dinu, Mc Bean, Michele Bressan, Mihaela Michailov, Mihai Dobre, Mihai Teno, Mihnea Andrei Ciorica, Milos Jovanovic, Mircea Toma, Miruna Vasilescu, Mitos Micleusanu, Nicolae Negura, Oana Dumitru, Octav Avramescu, Olivia Safer, Peca Stefan, Raluca Barar, Raluca Târnovean, Raluca Tudorache, Raluca Rosu, Razvan Anghelache, reVoltaire, Sabina Baciu, Saddo, Sandra Galan, Sidan „Eli” Hadin, Sorina Vasilescu, Sorin Steinberg, Tudor Nastase, Valentina Iancu, Vicentiu Butoi, Vlad Ioan Tausance.

Imagine: WONDERBOY

Un film de: Ioana Cotulbea, Mihai Pacurar si Mihai Sbianu

Foto Coperta: Carioca Studio www.carioca.ro

TATAIA#2 a fost tiparita la RH Printing

ISSN 2068 – 228X

Share on Facebook

Tags: , , , , , , , ,
Posted in INPROGRAM, REVISTA | 1 Comment »

Anii trec, nedumeririle ramân.

November 15, 2010

de Pompiliu Sterian

Textul si colajele au fost create in timpul atelierului Moses Stories, parte a proiectului Varsta 4, proiect de arta comunitara, desfasurat de tangaProject impreuna cu rezidentii caminului de persoane varstnice Moses Rosen.

Moses Stories este o arhiva performativa de povesti personale ale rezidentilor caminului, dezvoltata pe teme si subiecte care pornesc de la experienta de viata a fiecaruia dintre ei.


1929 – am zece ani. Sunt prntru prima oara la sinagoga. Mama sta sus, la etaj, iar eu, langa tata, la parter, unde stau barbatii. Tata scoate dintr-o tasca de catifea albastra o carte de rugaciuni. MAHZOR, descifrez pe coperta în ivrit, mandru de cunostintele capatate la ora de limba ebraica. De asemenea scoate un fel de sal de matase alba cu dungi negre la capete pe care si-l pune pe umeri.

-Ce este asta?, întreb eu.

-Se numeste talit. Noi evreii îl punem atunci cand ne rugam lui Dumnezeu.

-Dar de ce ne rugam?

Citeste mai mult »

Share on Facebook

Tags: , , , , , , ,
Posted in FOLCLOR, TEXT, VIZUAL | No Comments »

Nea Costi, instalatorul

November 15, 2010

de Eva Lendvay (Szemler)

Textul si colajele au fost create in timpul atelierului Moses Stories, parte a proiectului Varsta 4, proiect de arta comunitara, desfasurat de tangaProject impreuna cu rezidentii caminului de persoane varstnice Moses Rosen.

Moses Stories este o arhiva performativa de povesti personale ale rezidentilor caminului, dezvoltata pe teme si subiecte care pornesc de la experienta de viata a fiecaruia dintre ei.

Am trecut de 50 de ani si sunt singura.

Stau intr-o casa noua. E harmalaie inca, si o camera trebuie zugravita. Casa e intr-o stare precara, proprietarii stiau ca o sa vanda si n-au mai investit.

Am nevoie de un instalator! O prietena se ofera sa ma ajute, imi trimite pe cineva.

Si asa apare nea Costi! E un tip peste 50 de ani, pensionar cred, cu o mutra absolut stupida. Si mosmondeste pe aici zile intregi, repara, pune la punct… E util si trebuie sa recurg la el, sa-l platesc si sa-i ofer cafea… Si fumeaza pe aici, peste tot… si tot ce vrei! Si eu batai de colo colo, ca nu-mi place de el in niciun fel si cu niciun chip! Are niste priviri onctuase… Eu il simt ca si-a pus gand cu mine.

Situatia clasica: instalator – femeie singura da intr-o singura directie: omul incearca pana la urma… Asta e si vaduv! Abia astept, batai de colo colo ca sa scap de el, sa termine odata!

“- Nea Costi mai ai mult? Nea Costi trebuie sa termini mai repede, o sa plec intr-o delegatie!”

Degeaba il tot mint eu, el lungeste treaba, se vede ca lungeste treaba!

Ma enerveaza si vorbesc cu prietena mea:

“- Bai, ce fac cu asta ? Ca nu mai termina de lucru !!!

- Ei, asa e el, mai lent…dar la tine cum a mers, n-a incercat…?” Citeste mai mult »

Share on Facebook

Tags: , , , , , , , , ,
Posted in FOLCLOR, TEXT, VIZUAL | No Comments »

Mesaj catre posibili cititori

November 14, 2010

de David Burlacu

Fragmente din acest text au aparut in TATAIA #2 (2010), in articolul “Ma iubeste, nu ma iubeste, ma iubeste… as vrea eu”

Nu stiu sa scriu bine, nu sunt un artist dar pot sa-ti scriu sincer. Tu, posibile cititor poti sa apreciezi sau poti sa dai pagina. Te anunt de pe acum ca nu-ti scriu despre dragoste si nici despre viata. Iti scriu despre singurul lucru pe care-l stiu bine. Iti scriu despre mine

Imi impart zilele cu posibile eterne de cand aveam 14 ani. Am sarit dintr-una intr-alta, am iubit pur, mincinos, dezastruos, pe jumatate si compromitator. Am iubit si mi-ar fi placut sa cred ca de fiecare data a fost diferit. Dar realitatea e alta. Am iubit mereu la fel – cu termen de valabilitate.Am stiut intotdeauna cand n-o sa mai iubesc, cat o sa sufar si cand o sa trec peste. E o matematica morbida pe care o faceam la inceputul fiecarui etern. N-am dat niciodata inapoi, nu m-am ascuns de esecuri dar nici n-am plonjat. Am fost mere un posibil ideal pentru ele, dar niciodata nu m-au convins sa plonjez. Probabil ca asta ma face las. Si probabil ca eticheta mi se cuvine. Dar nu pot sa te iubesc cu totul daca nu ma faci sa plonjez.

Citeste mai mult »

Share on Facebook

Tags: , , , , , , ,
Posted in TEXT | 1 Comment »

Sunt intre doua lumi

November 9, 2010

de Virginia Mihaescu

Textul si colajele au fost create in timpul atelierului Moses Stories, parte a proiectului Varsta 4, proiect de arta comunitara, desfasurat de tangaProject impreuna cu rezidentii caminului de persoane varstnice Moses Rosen.

Moses Stories este o arhiva performativa de povesti personale ale rezidentilor caminului, dezvoltata pe teme si subiecte care pornesc de la experienta de viata a fiecaruia dintre ei.


Nuham, asa il cheama pe fratele mamei. Dar tata ii zice Nita. Tata i-a botezat pe toti fratii lu’mama. Nita ma duce pentru prima data la sinagoga. Am 7 ani. Nu stiu eu ce-i aia o sinagoga. Nita imi explica: ’’Aici e Dumnezeu’’. Vad covoare multe. Si atarnate, si pe jos.

’’Da unde exact e Dumnezeu?’’, intreb.

Il caut printre covoare.

’’Dumnezeu e in cer, dar aranjeaza totul pe pamant, zice Nita. Si nenea ala imbracat in alb, cu cipilica alba se roaga pentru noi toti. E preotul’’.

Nu-nteleg.

’’Asa cum e la biserica preotul, asa e si aici, la sinagoga’’, zice unchiul.

E liniste. Asa de liniste… Si sunt asa de cuminte… Parca sunt in alta lume. Imi place lumea asta.

Il innebunesc pe unchiul cu intrebarile:

’’Ce-i cu covorul?

De ce e atarnat?

Citeste mai mult »

Share on Facebook

Tags: , , , , , , ,
Posted in FOLCLOR, TEXT, VIZUAL | No Comments »